Nestlé România a continuat pentru al cincilea an consecutiv proiectul Nestlé Pădurea de Miere, parte din angajamentul companiei față de mediul înconjurător, plantând încă 10.000 de salcâmi pe o suprafață de două hectare pe raza Municipiului Oltenița, județul Călărași, la aproximativ 70 de km sud-est de
București.

Și știți care e partea cea mai bună? 

Că și eu am fost acolo, la Oltenița, alături de alți aproape 200 de voluntari! Nu nu exagerez când spun că a fost una dintre cele mai frumoase experiențe ale mele din acest an. Faptul că am reușit să contribui, chiar și cu un gest mic, la viitorul acestui pământ, m-a făcut să mă simt recunoscătoare, fericită și, foarte mândră de mine. Mă gândeam că o să simt fiecare mușchi din corp după această acțiune, însă nu, nu am făcut febră musculară deloc. Ba mai mult, mi s-a părut terapie curată 🙂

Revenind la Proiectul Nestlé ”Pădurea de Miere”…

Proiectul Nestlé Pădurea de Miere nu este doar despre a planta. Este despre reconstruirea unei legături între oameni, natură și viitor. Salcâmul este o specie meliferă esențială pentru albine, iar această inițiativă combină regenerarea forestieră cu sprijinirea apiculturii – două cauze care, văzute de aproape, devin suprinzător de emoționante și totodată importante în viața tuturor.

Când am ridicat primul puiet, am simțit că țin în mână ceva mai mult decât o plantă: un început. Un viitor. O mică promisiune că, pas cu pas, putem repara ceea ce natura ne dăruiește zi de zi.

Faptul că Nestlé și Asociația Re-Autentic continuă acest demers, ajungând la 120.000 de copaci plantați din 2020 până acum, m-a făcut să realizez că schimbările mari se construiesc din gesturi simple, repetate cu consecvență.

Vedeți voi, acest proiect nu înseamnă doar copaci. Înseamnă soluri refăcute, biodiversitate crescută, susținerea apicultorilor locali și un viitor în care natura are o șansă reală să respire.

Iar faptul că eu am fost acolo, cu mâinile pe cazma, cu emoție în inimă și cu un zâmbet sincer, îmi dă o bucurie greu de explicat în cuvinte. Practic, mi-a amintit de copilărie, de bunici, de pământ, de origini.

Împreună cu Tina de la Solonaria.ro, am făcut echipă de voie bună și spor

Mă bucur mult că am putut contribui, chiar și puțin, la o inițiativă care va rămâne în picioare zeci de ani de acum înainte. Și plec din experiența asta mai recunoscătoare, mai conectată cu natura și mai mândră de mine decât am fost de mult timp.

Mi-ar plăcea să particip și pe viitor – cine știe, poate chiar cu fetița mea, și vă încurajez să vă implicați și voi, dacă aveți șansa.