Jurnal de Cameron Highlands, Malaezia – Pagina 1 – Generalitati
Cu vreo cateva zile inainte de a pleca in Cameron Highlands m-am apucat sa caut informatii pe net. Ce am putea vedea, ce trebuie sa vedem, unde sa ne cazam (asta oarecum era rezolvata de vreo saptamana – doua, dar am cautat si variante in caz ca nu ne place hotelul) si tot felul de informatii de genul asta.
Efectiv m-au apucat nervii cand am vazut ce-am gasit. Nimic care sa-mi atraga atentia. Nimeni nu scrie de exemplu un pret, un program de vizitare. Lucruri gen: “am racit”, “mi-a fost frig”, “ce misto e”, “iubitul meu are cea mai tare masina si cu ea ne-am plimbat’, “vai, cat noroi era!” (unde??) m-au facut sa renunt. Bineinteles, fiecare scrie ce vrea pe blogul lui, pe site-ul lui whatever, dar daca tot ai vizitat si vrei sa impartasesti tuturor experienta ta, da si niste detalii folositoare.
Mie imi place sa scriu inclusiv ce autobuz iei din punctul A in punctul B, cat platesti biletul (bineinteles, tarifele se pot schimba! dar macar omul isi face o idee despre ce e vorba) si tot felul de detalii de astea. Eventual tin hartile, notitele si tot ce am mai folosit eu, scriu (le folosesc iar, asadar) si apoi le arunc.
In fine, trec peste partea cu morala, n-are rost. Dupa cum am zis, fiecare face si scrie ce vrea pe blogul lui.
Ce sunt Cameron Highlands, de fapt?
Ei bine, este vorba despre o zona (nu e singura) muntoasa din Malaezia. Un loc vesnic verde, datorita plantatiilor de ceai si a sutelor de sere si ferme si a padurii. Cateva grade mai putin in timpul zilei fata de capitala Kuala Lumpur si cu mult mai putine pe timp de noapte (e bine sa ai ceva mai gros la indemana cand se lasa seara). Se afla la aproximativ 200 km (220 km) de KL.
In Cameron Highlands se gaseste varful Brinchang (Gunung Brinchang, 2090m), varful Perdah (Gunung Perdah 1551m), varful Jasar (Gunung Jasar 1670m) si probabil si altele. La cel mai inalt dintre ele se poate ajunge cu masina personala pe niste strazi foarte inguste si intortocheate. Daca nu esti sofer cu experienta, mai bine platesti un taxi sau te lipesti de un grup pentru a ajunge acolo. Fiind urcari si coborari pe acest drum ingust, este cam periculos.
Cele mai importante orasele (statiuni) din zona Cameron Highlands sunt Brinchang si Tanah Rata. Aici veti gasi multe restaurante cu specific indian sau chinezesc. Bineinteles, se servesc si preparate din bucataria malaeziana.
Dupa cum v-am spus mai sus, Cameron Highlands inseamna agricultura. Pe langa banii pe care ii scot din asta, s-au gandit si cum sa ia banii turistilor :). Asa ca s-au creat ferme de capsuni (in care iti poti culege singur capsunele, bineinteles platesti cosuletul – o sa va spun ce si cum), puncte de vanzare al florilor si al legumelor (Cameron Highlands este un important producator de flori si legume, atat pentru Malaezia cat si pentru tarile invecinate; acopera spre exemplu 15% din necesarul de rosii pentru Singapore), ferme de fluturi, de albine (de unde poti cumpara miere) etc.
Noul pe care il aduce Cameron Higlands sunt plantatiile de ceai. Fluturi vezi in Kuala Lumpur, spre exemplu, dar pentru a merge pe plantatiile de ceai ale BOH trebuie musai sa ajungi in zona aceasta. Si se merita, credeti-ma! Verdele si peisajul sunt de vis. Cat vezi cu ochii, covoare verzi.
Nu v-am convins inca sa vizitati Cameron Highlands? Va mai dau un motiv: floarea cea mai mare din lume se gaseste aici, in padure! Rafflesia, pe numele ei, este cea mai mare floare din lume, putand atinge diametrul de 1,5 m! Se gaseste doar in Malaezia si in Indonezia (aici este sezonala). La floare puteti ajunge doar daca platiti un tur organizat – fiind vorba de jungla, nu va puteti aventura singuri.
Pe drumul catre Cameron Highlands am gasit cascada Lata Iskandar (Lata Iskandar Waterfall):
Cazarea in Cameron Highlands este destul de scumpa. Porneste de la 100 de lei si ajunge la 800 lei/noapte (poate si mai mult, in functie de perioada). Este posibil sa gasiti si mai ieftin daca sunteti genul aventurier si nu va deranjeaza sa aveti toaleta pe palier. Noi am ales initial un hotel, Heritage Hotel pe numele lui, dar a fost o problema cu rezervarea facuta telefonic si au vrut sa ne bage pe gat o camera la 399 RM/noapte. Am renuntat si am sunat un proprietar de apartament (am spus in primele paragrafe ca am cautat si alternative, aveam numere de telefon), care ne-a oferit un apartament pentru cele doua nopti la 450 RM. Apartament cu trei camere in Tanah Rata + sufragerie (puteau fi si zece.. nu ne-a interesat, fiind doua persoane. Insa pretul mi s-a parut foarte bun pentru cei ce merg in grup mai mare!). Asadar, cam jumatate de pret. Aici am avut si vase, am putut face un ceai etc.
Cateva pagini dintr-un meniu al unui restaurant – pentru a va putea face idee despre preturile la mancare – gasiti in Jurnal de Cameron Highlands, Malaezia – Pagina 7 – Brinchang Night Market.
Despre transportul in comun nu va pot spune nimic, pentru ca noi am avut masina si ne-am foit cu ea. Pentru sambata dimineata am luat un tur de jumatate de zi, iar duminica am ales sa vizitam ce mai ramasese din obiective.
Simbolul Cameron Highlands este capsuna, deci Bun venit in Cameron Highlands sau in bahasa malay, ca sa ne incadram mai bine in peisaj, Selamat datang ke Cameron Highlands! 🙂
Citeşte şi:
Abia astept continuarea!!!! Imi place ce scrii si cum povestesti!
Multumesc, Oana! ma bucur ca ma citeste cineva 🙂
Eu deja am ochii cat cepele :)), am incercat sa fac un plan si sa ma tin de el.. mai am ceva poze de pus, dar in mare sunt gata postarile.
Vor urma..!
Foarte bine ai prezentat, folositor cuiva care doreste sa viziteze aceasta zona. Felicitari!
Salut, Meg. Imi place foarte mult cum scrii si imi place cum povestesti. Imi doresc si eu sa calatoresc, insa din lipsa banilor, nu am reusit sa fac astfel de calatorii, care pentru mine sunt de domeniul SF. Poti sa imi spui cum reusesti sa faci rost de bani (in afara faptului ca esti foarte norocoasa)? Din sponsorizari, de la parinti, din salariul tau? Este vreun secret? Pentru ca vreau sa il stiu. Scuza-ma, sunt un pic indiscreta, poate. Iti doresc Sarbatori fericite! Ana.
Buna, Ana.
Nu e niciun secret, nu ma sponsorizeaza nimeni.. as vrea eu :). Nu stiu.. pur si simplu… muncesc. In Malaezia (postarile legate de aceasta) am locuit pentru ca prietenul meu lucra acolo, asa ca am stat cu el cateva luni. Am lucrat si eu si… nu stiu, trebuie sa muncesti si sa faci anumite sacrificii.. Nu putem avea tot ce ne dorim mereu, asa ca alegem 🙂
Numai bine si iti doresc si tie sa calatoresti cat mai mult!
Daca ai vreo intrebare, imi poti scrie un email.
O seara placuta si Craciun fericit!
Multumesc pentru raspuns! Craciun fericit! Ana
Pingback: Câmpurile de lavandă din Provence, Franţa
[…] calatoriei in care cautam campuri de lavanda. Asa cum am vazut doar verde in fata ochilor in Cameron Highlands din Malaezia, asa am vazut doar mov in Provence. Si a fost un peisaj de vis! Daaar, haideti sa […]