Acum vreo cateva zile am avut ultimul examen din cariera mea de studenta. Teoretic, ultimul, ca sa nu iau in calcul si prezentarile ce urmeaza – una pentru lucrarea de cercetare si alta in iulie una pentru disertatie (si.. asta a fost tot!) O gramada de ani de facultate(i) in care mi-am agatat pantalonii prin bancile scolii (la propriu). [..]
Un exam de ala la care esti numai tu si cu foaia din fata, desi ai in jur mai mult de 50 de oameni. Eram destul de tensionata – si alte sentimente amestecate, unul peste altul, la gramada, ca sa fie.
Am plecat de-acasa si am renuntat la ideea de masina, pentru ca ninsese si era nebunia aia.. stiti si voi. Am preferat sa merg cu metroul (pai da, ce-are? nu stiu daca am vazut metrou mai misto pe undeva, si pot spune ca am vazut cateva…).
Si-acum o sa va intrebati ce treaba are examenul cu geanta si cu decizia asta a mea, care probabil va ingrijora, stupefia, mira si asa mai departe doamnele si domnisoarele.
Ca de obicei, mi-am luat si castile – trece timpul mai repede.. Cand am ajuns la metrou, fresh ca o floricica, vesela – ascultam o melodie care ma binedispune instantaneu – bag mana in geanta. Si caut, si caut.. si nu gasesc ce caut! Adica nu gasesc portofelul. Adica aleluia acte, bani, legitimatii, abonamente, bani (am mai zis de bani, nu?). Imi pica fata, literalmente. Mai caut, insist.. desi am un portofel care nu poate fi trecut cu vederea. Nu poti sa il ratezi nici intr-un sac, pentru ca e mare. Plin cu prostii, carduri pentru orice – YR, magazinul de animale, benzinarii, farmacii.. In sfarsit. Nu-l gaseam!! Ma uit la ceas panicata, deja era tarziu, sa ma intorc acasa, sa il iau si sa revin imi lua cam 10-15 minute. Si nu mai aveam cand..
Ce-i de facut? Caut prin toate buzunarele, poate-poate am ceva bani. Si.. gasesc! 0,9 lei. Adica noua mii de lei vechi. Adica nici macar un leu, nici macar 1,1 lei, ca sa iau jumatate de cartela, o calatorie. Nu cred ca ar fi fost posibil, dar macar aveam suport financiar pentru asta 🙂
Ma apuca nervii, pentru ca vizualizez portofelul – l-am scos din geanta aia neagra si l-am pus pe birou. Si azi am geanta mov.. Fir-ar sa fie! Daca lasam tot geanta neagra, nu il mai scoteam cu gandul sa il pun in geanta mov.
Inghit in sec, trag aer in piept si ma duc la tipu’ ala de asigura paza. Imi scot castile, ca nu-i frumos.. II zambesc si-l privesc cu ochii mei de Puss in Boots – stiti figura 🙂 – si ii explic ca trebuie sa ajung la un examen si ca.. am plecat fara acte. Dar ca am cunostintele cu mine.. Se uita la mine si ma trimite la tipa de la casa, fara sa fie miscat de adaugarea mea..
Doamna vorbea la telefon. Ma intreaba ce cartela vreau.. eu.. ii explic si ei. Crap de rusine si ma astept sa inceapa un uragan de vorbe menite sa ma faca de ras, sa ma fastaceasca.. ma simt rosie pana in varful urechilor. Si atunci…. aud: “-Poftiti, se mai intampla”.
I-am multumit de 50 de ori (exagerez un pic) si am trecut. Am ramas foarte surprinsa si am avut un sentiment tare placut ca s-a intamplat asa. Si ca n-am fost strivita de cuvinte, asa cum ma asteptam. Si ca .. sunt dupa aparatele de taxare.. yey!
Morala
Pai, in primul rand, m-am intrebat de ce am eu nevoie de 50 de genti. Nu stiu cate aveti voi, dar eu am destul de multe. Uneori le scot si incerc sa aleg. Sfarsesc alegand o geanta dupa cat de practica e, nicidecum pentru ca e mov si eu am breteluta de la … mov si s-ar asorta. Nu e geanta in care sa nu gasesc un pix, ceva de prins parul, servetele, gume/bomboane si ceva pentru buze. Irosesc aiurea toate lucrurile astea..
In al doilea rand, exista si oameni draguti. Acum a fost prima data cand mi-am uitat tot acasa si.. n-a fost chiar o tragedie! Deci da, multumesc doamna de la Metrorex :).
Vi s-a intamplat sa uitati acasa actele si banii? Cum ati rezolvat situatia? 🙂
PS: am pus deja vreo doua genti deoparte, sa le dau. Si probabil voi reveni asupra deciziei.. 50 de ani e totusi cam mult.. 🙂
sincer nu am patit sa uit portofelul acasa…poate doar odata si auncit eram cu prietenul…deci nui problema….oricum tu ai avut noroc:*
de multe ori eu ma fac ca mai uit in geaca bani. poate ma tem sa nu patesc ca tine. poop
Da, in geci mai am, dar daca iau paltonas, care are buzunare mai mici, nu am unde sa pun banuti, ca ii pierd.. oricum, buna idee de lasat intr-un buzunar acolo 10 lei 🙂
ce funny! :)) bine ca a fost de treaba 🙂 mie nu mi s-a intamplat ca n-am asa multe genti ca tine :)) dar mi s-a intamplat sa plec fara niciun ban in portofel, fara telefon.. din astea 🙂 te pup
Miuri, cred ca am pana in 20, dar tot mi se par MULTE. si cand ma gandesc ca am prietene care isi cumpara lunar cate 2-3 genti.. oare ce fac cu atatea? 🙂
Imagineaza-ti o situatie mai grava: pleci de acasa cu toate la tine in drum spre biblioteca sa-ti faci abonament. Pe drum iti suna telefonul, il scoti din geanta, uiti sa o inchizi, vb la telefon, te certi cu persoana de la capatul firului, total concentrata. Si cand ajungi aproape de biblioteca inchizi si constati ca geanta ti-e cam usoara :)) Mda, eu am ramas pe bune fara tot portofelul. De acum du-te si umbla sa-ti refaci actele :))
eu vars totul dintr-o geanta si bag in cealalta si fac totul imediat, nu stau sa astept, sa ma sucesc, invartesc ca sunt sigura ca asa as pierde si eu o gramada de lucruri [:))] dar tu chiar ai avut noroc, faina doamna asta [;))] la ce statie o gasim?! [:-"] [:))] eh, totul e bine cand se termina cu bine [>:D<]
Da.. asa ar trebui, ca sa nu ratezi ceva.. :-<
Te puup!
Si mie mi s-a mai intamplat sa uit telefonul de mai multe ori si portofelul, dar ma intorceam dupa ele, ca imi aminteam repede.
Bine ca a fost amabila tipa aia de la metrou.
Funny aia cu Puss in Boots. eu ii spun privire nevinovata :))
Telefonul nu l-as uita niciodata, ca plec cu el in mana :), incercand sa-i pun castile. Dar portofelul.. ar trebui sa fie in geanta, nu? 🙂
:)Si eu am patit asa cu gentile.Acum ma uit de mai multe ori sa vad daca mi-am pus portofelul, servetele, chei…
Oricum a fost de treaba doamna de la metrou, ai avut noroc.
http://darlyst.wordpress.com
🙂 Merci de link si de sfat 🙂
Am patit intr-o dimineata sa plec de acasa cu biletul in mana si pe drum sa sun o colega. Vorbind la telefon nu stiu cum am scapat din mana biletul. Era ora 7:30, nu aveam nicio toneta in zona. Noroc ca mi-am dat seaman inainte sa urc in autobuz. M-am intors, am cautat biletul dar nimic. Dupa am fugit pana la urmatoarea statie care era destul de departe si mi-am cumparat bilet….Se mai intampla. :))
Of, Maya, tonetele-s asa problematice! Nici eu nu am in zona, de aceea intotdeauna imi fac abonament, ca sa fiu sigura ca nu trebuie sa merg pe jos, pe vreo ploaie torentiala pentru ca nu am bilet si nu sunt tonete.
:)) foarte haios. Ma panichez maxim daca nu imi gasesc telefonul si portofelul. Am incercat sa imi gasesc o geanta practica si s-a rezolvat situata. E bine de stiut mai ales ca eu merg zilnic cu metroul ca pot apela la cei de acolo. E bine ca totul s-a terminat cu bine
Poti incerca sa apelezi la doamnele de la casa. Incerci.. cred ca se uita si la persoana.. eu rosie-mov cum era, nu cred ca s-a gandit ca mint 🙂
Daca nu mergea cu ea, cred ca m-as fi dus la magazinele de acolo, as fi lasat ceva pentru 5 lei si luam la intoarcere (imprumutam de la un coleg eventual…)
Acelasi lucru l-am patit si eu :)) Norocul meu este ca nu aveam examen ci doar cursuri…si tot din cauza gentii care o schimbasem in dimineata respectiva 8-|…evident ca nu am avut bani de calatorie si vazand mutra doamnei de la casa …nu am avut curajul necesar sa cer aces mare favor de a ma lasa sa trec :(…deci am sfarsit prin a ma intoarce dupa portofel…Morala: Mi-am mai cumparat 3 genti de atunci :))si verific de 3 ori daca am portofelul in geanta inainte sa plec:">
:))))))) Morala ta e cea mai tare~!! :)))) M-ai facut sa rad :)))
Eu intotdeauna imi scot seara tot din geanta, si le bag pe un sertar in dulap…pentru ca atunci cand iau alta geanta, sa le transfer direct :)) Pup!:*
K, eu am un pantofar pe hol cu un cosulet deasupra. Acolo pun cheile, ca si pe astea le rataceam peste tot. Nu as avea unde sa pun dulap, dar e o idee tare buna! 🙂 Te pup.
Mi s-a intamplat sa plec fara portofel, din graba.. Dar abonamentul la metrou il tin intotdeauna in buzunarul de la geaca, pentru ca risc sa uit de el! Fara bani ma mai descurc cum ma descurc, cel putin pana ajung la facultate, ma imprumut la o colega.. dar abonamentul de metrou e un must :))
Mda, eu aveam si abonament cu 62 de calatorii, si cartela de 10.. in portofel. :)))
Ai un blog award de la mine
http://kaiyoaino.blogspot.com/2012/01/cute-blog-award.html
Multumesc!! :*
credeam initial ca ti-a furat cineva portofelul! 😐 chiar ma pregateam sa te intreb la ce statie s-a intamplat ca sa am grija data viitoare xD lol
Jean, o singura data am prins pe cineva cu mana in rucsacul meu. Eram in metrou la Unirea, daca nu ma insel, ducandu-ma la facultate. cand sa cobor,aproape de statie, simt ceva foind in spate si ma intorc.. rucsacul deschis si tipul fix in spate. I-am spus ca nu am decat 10 lei la mine si ca-i tin in buzunar.. si am coborat.
🙂
Frumos gestul doamnei:)
Da, se pare ca mai exista specimene de astea 🙂
esti norocoasa ca ai dat peste o persoana intelegatoare, de obicei astea de la casa sunt f acre :)eu mereu imi uit cate ceva:))
http://www.Glossylicious.com
Nu prea am avut tangente cu ele. Pana acum m-am certat cu una de la RATB, cand voiam sa-mi fac abonament, pentru ca vorbea la telefon si era ditamai coada. si ea n-avea chef sa inchida, era ocupata.. am intrebat daca se pot face abonamente, a zis ca da.. si cand am ajung la ea, dupa stat la coada, mi-a spus ca …"-aaaa, nu, pentru studenti nu!".
si-am luat-o la 13-14 ca nu respecta oamenii etc…
ma aprinsesem un pic de nervi 🙂
Eu sunt obsedata sa verific: portofel, telefon, chei cand plec din casa. Daca mi s-ar fi intamplat, probabil as fi procedat ca tine.
PS: Ai un blog award de la mine: http://kristasbeautytips.blogspot.com/2012/01/cute-blog-award.html
Krista, multumesc de blog award! e asa dragut :* :*
si eu am patit de multe ori sa plec in viteza si doar sa schimb geanta….iar transferul de portofel, acte etc. nu!
dar m-am descurcat, desi in vreo 2 episoade m-am intors spasita, bombanind ca am prea multe genti…si ca le voi da, dar nu am renuntat decat fff greu la unele din ele!
:))) pentru mine nu era optiune sa ma intorc pentru ca pierdeam ceva timp.. cred ca as fi ajuns la fara 5 in sala daca ma intorceam.. si nu era tocmai ok 🙂
de așa oameni să tot dai… alta probabil că ți-ar fi tras o privire urâtă și ți-ar fi zis vreo două :))
Și portofelul meu e mărișor, și a devenit tot mai umflat de când tot adaug diferite carduri . Ieri am observat că a început să se cojească :))
Genți…am 4 casual .. nu am poșete de alea fancy, nici nu mă văd cu așa ceva. De când am început să car geanta cu mine, a devenit un mic coș de gunoi în care arunc toate hârtiuțele, chitanțele, ambalajele de la diverse chestii :)) E tare enervant când cauți ceva și nu găsești.
Da, iguanitza. Exista si oameni ametiti, ca mine, carora li se intampla si e placut sa vezi ca exista si oameni care ii inteleg 🙂
pai ma gandeam ca ti le-a furat cineva! :)) asa intamplari frumoase se intampla prea rar.. Eu mi-am uitat odata tot cand eram in bucuresti dar m-am intors acasa. De fapt.. de doua ori. Mi s-a mai intamplat sa merg la cumparaturi si am ajuns in masina cu plasele in mana si cu portofelul (nu conduceam eu) si am zis ca nu e mult pana acasa si le-am tinut asa. Cand am coborat, mi-a cazut portofelul (langa masina, evident) si abia a doua zi dimineata mi-am dat seama. Imi luasem salariul in seara respectiva si asta era durerea cea mai mare, pe langa toate actele. Si eu am un portofel destul de mare si eram convinsa ca nu-l mai gasesc. A nins putin in seara aia asa ca l-am gasit dimineata unde cazuse. A fost o emotie foarte frumoasa :))
Nu, eu de obicei pun geanta pe diagonala si o tin in fata. La fel si rucsacul, daca am, il tin in fata.
Cred ca erai in B cand ai gasit portofelul, nu? ca in fata blocului.. n-aveai sanse 🙂
Mie mi s-a intamplat chiar recent sa-mi uit portofelul acasa. Am fost la facultate si am cumparat ceva in drum spre casa si am pus portofelul in punguta de cumparaturi. Cand am ajuns acasa, am lasat pe undeva pe jos punguta si apoi, in vreo ora am plecat pana in dm. Unde m-am invartit vreo ora alegand produse si apoi ajung eu la casa…. caut portofelul in geanta si in clipa in care am bagat mana in geanta am avut viziunea portofelului meu stand in punguta de cumparaturi si am inceput sa rad. I-am explicat fetei ca mi-am uitat portofelul acasa si am plecat lasand produsele acolo. Cand am ajuns home inca mai radeam.:)
Asta nu mi s-a intamplat pana acum.. dar sunt pe drumul cel bun!! :))
Bine ca macar te-a distrat intamplarea.. Rasul face bine inimii 😀
Asa pateam si eu de multe ori cu schimbatul gentilor: mereu plecam fara ceva. O data am plecat fara portofel, cu un fost prieten, dar nu am avut nevoie de bani. In schimb, in toamna mi-am cumparat o geanta noua: are o dunga neagra, una albastru-inchis, una maro, (etc.) si mi se potriveste la orice(eu imi schimbam gentile dupa incaltaminte). Chiar azi ma gandeam ca nu stiu ce o sa fac la vara, pentru ca geanta e prea mohorata sa o port in alt anotimp…
Ce tare 🙂 ai toate culorile, deci merge.. eu am o geanta neagra si una mov pe care le folosesc la greu 🙂 (esarfa/fular mov..)
Draga de tine! Si mie mi s-a mai intamplat sa imi uit totul acasa. Uneori a fost si de ajutor chestia cu uitatul (nu mi-am mai cumparat toate prostiile), alteori m-a incurcat rau (muream de foame). Important e sa invatam din greseli sis a fim mai etente data viitoare!
Da, Ade, sper ca n-o sa mi se mai intample… dar la cum ma cunosc… :)))
bine ca ai avut noroc. eu am alta mai tare: am plecat dintr-un oras in altul cu 7 lei la mine si fara card! :)))
Chiar ca ai avut noroc!Am patit si eu sa-mi uit diverse in alte genti.Chiar ieri,defapt …:)
Si e oribil.Si cand ajung acasa caut in toate gentile :))
Cate genti ai mai cumparat de atunci??? 🙂
Daniela Ionela Iorga hahahhaha :))))))) vreo 5, sa stii ca am fost cumpatata 😀
Cuminte fata,ai rezistat cu stoicism ! 🙂
ar fi interesant sa-ti vedem colectia
never say never :)))
:)))
minunata!!
🙂
<3