Kobuleti este situat la malul Marii Negre si putem ajunge in acest loc ori cu avionul (aeroportul cel mai apropiat este la Batumi, cam 40 km), ori cu autobuz din Tbilisi. Eu a trebuit sa aleg a doua varianta, asa ca dupa aproximativ 4 ore de mers, am ajuns la destinatie. Georgia are o bucata de autostrada, insa infrastructura nu este extrem de dezvoltata. Drumuri cu gropi au si altii.. nu doar noi :).
Daca tot am pomenit de trafic, vreau sa va povestesc ca drumul la dus a fost de cosmar. Am stat cu ‘deştele’ infipte in scaun de am facut febra musculara, cu centura pusa, pentru ca in Georgia soferii depasesc cum au chef. Cand au chef. Chit ca vine o masina din fata, ei se baga. Doua benzi, trei masini. Mai si claxoneaza cu tupeu daca se baga in depasire si masina care vine nu incetineste! Cand s-a bagat soferul in depasire iar din fata venea un tir am inchis ochii..
In Georgia nimeni nu opreste la trecerea de pietoni. Mai mult, te claxoneaza daca indraznesti sa speri ca pe trecere ai statut de privilegiat. Asa ca trebuie sa te uiti de 5 ori inainte, in fiecare parte, inainte sa-ti iei inima in dinti.
Buun, dupa stresul acumulat de pe drum, am ajuns in Kobuleti. O statiune linistita, cu animale pe strada si cu marea la 5 minute. Frapant – cum pe strada in care am fost cazati erau animale, iar pe cea paralela era marea..
In aceasta postare vreau sa va prezint in mod deosebit mancarea lor. Fiinda intr-un trecut indepartat Georgia a fost parte din “Drumul Matasii” si datorita pozitionarii, gasim un amestec surprinzator de arome. Bucataria georgiana este usor asemanatoare cu a noastra, insa condimentata din plin cu o planta pe care eu n-o suport: coriandru. L-am urat in Thailanda si nu m-am bucurat sa il regasesc aici.
Am avut noroc ca am stat la o pensiune in care ni s-a gatit.
Simplu: ciorba cu .. paste :), cartofi si salata.
Dupa boscheti 🙂
Ceeee.. face fumatul?
Ciorba cu orez si alte legume
Ciorba de vita
Bulgur
Un fel de gogosele cu branza sarata. Se servesc cu smantana si sunt rude cu kachapuri, pe care le-ati vazut deja in Tbilisi.
khachapuri
khachapuri
Felul national de mancare este reprezentat insa de khinkali, care sunt niste ciupercute din aluat umplute cu branza, carne, legume etc. Traditional, se servesc cu mana si le tinem ca pe ciuperci. Dupa prima muscatura se suge continutul si apoi se mananca restul de aluat. Atat imaginea cat si descrierea modului de servire (se tin ca si o ciuperca si se soarbe continutul) mi-au ridicat blana pe mine, deci eu am zis pas la ele 🙂
Flori 🙂
Pentru prima data in viata mea am vazut kiwi (copacul). Tot plimbandu-ma prin gradina pensiunii, l-am descoperit si mi s-a confirmat ca-i kiwi :). Se spune ca un copac de kiwi trebuie sa aiba tulpina impartita in doua pentru a face rod (un el si o ea); in mod contrar, copacul trebuie scos pentru ca nu va rodi.
Smochine, le cunosteam deja frunza de cand am fost in Provence 🙂
Cactus si bananier
Nespore, din pacate mici..
Pui cu carne si usturoi
Khachapuri in forma de barca. Umplutura se amesteca (ou, branza etc) si se serveste cu mana, dupa cum va demonstrez :). Apoi papam pita, daca mai vrem 🙂
Vinete
Cu cine impart o Coca Cola? 🙂
Si daca tot am vorbit despre Kobuleti, este musai sa va arat si plaja de acolo. Nu am fost foarte incantata de pietrielele care ardeau, insa apa era curata si numai buna de balaceala.
Sper ca v-a placut plimbarea in Kobuleti!
Ce bine arata mancarea, in afara de "ciupercute"-aluatul ala pare crud! :))
Nici eu nu mai vazusem niciodata copac de kiwi, noroc cu poza ta 🙂
Da, Dorina, sunt ciudatele – Georgia, iarta-ma :))
Stii ca-mi pare rau cand se termina plimbarea cu tine?
Ador aceste postari ale tale! Sa stii ca ai fi un ghid bun!:)
Multumim, Adina! Mai vrem!
Pupici!
Ilda
Lavender Thoughts
Ilda, o calatorie incheiata face loc alteia noi 🙂
Sper sa pot scrie in continuare macar cateva idei despre fiecare loc pe care il vizitez.
Te pup si ti multumesc ca ma urmaresti!
mi-a placut , ca habar nu aveam …vecini de mare aici cu mine…rusinica 🙂
🙂 Nici eu nu stiam inainte sa merg, asa ca… nu-i rusinica 🙂
Eu am o problema cu patrunjelul pus crud cu tona peste mancare..asta numai la noi, bineinteles. Arata foarte bine mancarea!
The Unseen Life Blog
Nico, eu mananc si crud patrunjelul, dar in mancare il pun doar asa de design. Prea mult strica 😀 ai dreptate!
Foarte frumoasa postarea, astept si urmatoarele parti 🙂 multumim frumos! :*
Inca una si gata Georgia.. ;(
Foarte fumoasa plaja, sunt lesinata pe aici :)) Mancarica mi se pare delicioasa, chiar si "ciupercutele" alea. 😀 Tu cu coriandrul, eu cu rozmarinul… sa nu vad asa ceva. :)) Astept urmatorul episod. 😀
Dana, viiiiine si ultimul! Acum lucrez la el 🙂
Pupici si stai departe de rozmarin :))
Foarte frumoasa postarea, kiwi am in gradina dar inca e tanar si nu face rod , daca am noroc al anul da primul rod .:*
Mada, dar unde locuiesti? Creste si in Romania? 🙂
Locuiesc in Suceava, suporta si temperaturile din Romania, rezista pana la -25 de grade , iarna l-am invelit sa nu inghete , nu e chair o palnta prietentioasa .
Frumoas articol insa simt ca nu ai povestit cu aceeasi incantare ca de fiecare data cand ne povestesti despre un loc nou vizitat. Am dreptate?
Ah, nu! Poate ca l am scris mai in graba 🙂
Mi s-a facut o mare foameee!! Imi place ca esti atrasa si de minunile naturii, nu doar de obiective si altele.
Foarte frumos! Ceea ce ai scris bulgur, de fapt este hrisca! Pup!
http://www.bysunshine.com
Foarte inteeresanta postarea. Ador astfel de postari.
Destinatia clar nu e de mine. :)) E prea.. ca la noi :)) Un lucru bun ar fi fost ca as fi dat jos cateva kg pt ca as fi mancat numai chipsuri. :)) Nu m-a tentat nimic traditional. 😛 Acum daca stau sa analizez ce am scris sunt fitoasa maxim :)) Dar hai sa zicem mai pretetioasa ca e mai usor de inghitit 😛