Voi aţi făcut varicelă cât aţi fost copii? Eu nu. De fapt, nu am făcut niciuna dintre bolile copilăriei. Dar uite că a venit şi ziua K, la 30 şi ceva de ani, când m-am trezit cu bube. Urâte. Pe faţă!! Aşadar, azi vreau să vă vorbesc despre varicela la adulţi.

Totul a început într-o miercuri, când am fost sunată de la creşă pentru că fetiţei mele îi apăruse o bubiţă care arăta ca una de varicelă. Povestea despre varicela la copii (cum a fost, ce medicamente i-a prescris pediatrul şi alte detalii puteţi afla de pe Super-Mami.Ro). Scurt pe doi, mă aşteptam să fac şi eu, că doar am stat împreună mereu… Ei şi aici să vezi cum s-a dezlănţuit jihadul. Toate prietenele mele care au făcut varicelă după 10+ ani, au început să îmi spună că este cea mai groaznică boală de pe planetă. Că o să mă umplu de bube, că o să fac febră 40, că o să mă doară toţi muşchii. Că nu o să fiu bună de nimic vreo lună. Că nu o să mă pot ridica din pat deloc.

Atât de tragic era tabloul ăsta, încât dacă mi-ar fi căzut o mână, tot ar fi fost mai ok decât dacă aş fi făcut varicelă. Numai că nu aveam ce să fac, deja trecuse perioada în care aş fi putut să mă vaccinez, aşa că tot ce mi-a rămas de făcut a fost să sper că nu o să fac şi eu cumplita boală. Nu îmi era de alta, ci de faptul că nu voi putea să mă mişc, conform spuselor lor. Asta mi se părea cel mai aiurea, pentru că atunci când ai copil, nu prea îţi permiţi să stai în pat.

Foto: varicelă la copii. Eu nu m-am simţit foarte fotogenică în acele zile, sunt sigură că puteţi înţelege

Debutul varicelei la adulţi – experienţa mea

Într-o seară, pe când oamenii normali nu ştiau cum să pornească mai repede aerul condiţionat (erau 27 de grade în casă), eu am început să caut pilota. Îmi era atât de frig, încât îmi luasem deja ceva cu mânecă lungă şi pantaloni, dar tremuram efectiv. Nu m-am gândit la varicelă (optimistă până în pânzele albe! oricum, eu ştiam că la varicelă faci febră, nu?), aşa că am luat un paracetamol, m-am învelit bine şi dimineaţă eram ok. Spre seară însă, aceeaşi poveste. Frigul lui Gerilă, nu alta! Atunci mi-am dat seama că se întâmplă ceva şi clar, m-am pregătit sufleteşte pentru varicelă. Abia a doua zi la prânz mi-au apărut primele bubiţe pe faţă. Parcă aveam acnee – nişte bube roşii, urâte şi mari. Am fugit rapid la medic pentru confirmare (sunaţi şi precizaţi, poate se deplasează la domiciliu, poate vă programează când nu e alt pacient). Mda, varicelă era: aşa că mi-a prescris Aerius (4 pe zi) şi mi-a spus să iau Isoprinosine (câte 10 ml). Spray Virasoothe şi Pox Clean mai aveam de la fetiţă rămase, aşa că le-am aplicat şi pe acelea.

Cum a fost varicela la adulţi – experienţa mea:

În afară de frisoanele de la început, am avut o stare generală proastă, am fost obosită. Însă nu am făcut febră şi am putut să stau prin casă, să fac curat, să fac mâncare, să mă mişc. Nu a fost atât de groaznic pe cât mă avertizase toată lumea că va fi.
Bubiţe am avut pe faţă (vreo 20), în păr, pe spate şi pe picioare – dar nu au fost 100 în total. Cel mai greu au trecut cele de pe picioare, iar cele mai enervante au fost cele din păr, pentru că nu am putut să mă spăl la fel de des, fiindu-mi frică să nu le lovesc.
Faţă de fetiţa mea, care a avut o formă foarte violentă de varicelă, bubiţă lângă bubiţă, la mine a fost chiar lejer.

De ce v-am povestit experienţa mea cu varicela?

Pentru că nu vreau să vă speriaţi dacă nu aţi făcut în copilărie şi veţi face acum. Poate fi rău, însă poate fi şi destul de lejer (dacă pot spune asta când vorbesc de o boală). Am dus-o pe picioare, am supravieţuit şi nu am rămas cu semne, chiar dacă uneori uitam şi mă regăseam scărpinându-mă.

Voi aţi făcut varicelă? Când şi cum a fost? Aţi rămas cu semne?

Vă pup şi vă trimit un zâmbet!