Astazi am petrecut o zi tare frumoasa in compania mea :)) (cum suna asta?), pentru ca desi am incercat sa gasesc pe cineva care sa mearga prin oras cu mine, toata lumea e ocupata, ca e sambata. Ba curatenie, ba leneveala, ba n-am chef.. Totusi, asta nu m-a demoralizat si-am iesit singura din casa. Si bine am facut!
Am mers in Baneasa ca sa imi caut cate ceva si nu am gasit ce voiam. Ca sa ma indulcesc, mi-am luat de la Cinnabon un Mango Shake – sau cum se numeste, groaznic. Ultima data cand am luat mi-a placut – acum l-am gustat si l-am aruncat.
Dupa cele doua esecuri de dimineata, am hotarat sa ma opresc la Muzeul satului, la festivalul Namaste India. Stiti de el, v-am scris acum vreo doua zile aici.
Am parcat pe undeva de-aiurea, i-am dat ciubuc aluia care se foia pe acolo (“-Deh, domnisoara, eu am grija de masini, stiti cum e, traiul greu etc etc”) si am plecat catre muzeu. Biletul (nu stiam ca trebuie luat bilet) e 6 lei pentru adulti, iar pentru studenti (asa ca mine, intamplator aveam actele prin portofel) a costat 1,5 lei. Trecand peste formalitati, ca sa spun asa, am pasit nerabdatoare pe alee. Da, chiar eram curioasa de organizare si de ce pot gasi. Am vrut sa-mi cumpar un sari inainte sa vin in tara, dar am tot ezitat si in final n-am mai avut timp pentru asta. Cu siguranta trebuia sa gasesc aici.
Mergand am intalnit in primul rand masute cu carti.

 

Chiar si:

Saluri, sari-uri, fete de perne, cosmetice Himalaya, bijuterii, esarfe.. si un ceai pe care il puteti servi la umbra copacilor.

 Am vazut si veverite, abia am reusit sa-i prind codita uneia in poza 🙂

O tipa care mi-a inspirat prietenie, nu stiu de ce.. nu o cunosc, nu ma cunoaste :), dar vorbea asa frumos si cald..

Cand am ajuns eu, o doamna – nu retin numele – explica modalitatea de infasurare a sari-ului.

Scena:

A urmat o voluntara careia i-a fost infasurat sari-ul pentru a arata din nou publicului metoda (din cate stiam si eu, exista diferite moduri de a-l purta, in functie de regiune).
Mai apoi s-au oferit alte doua persoane din public – o doamna si tadaaaaaa! eu 🙂 – pentru ultima demonstrare. Eu am fost modelul, doamna mi-a infasurat sari-ul, foarte atenta la detalii. Indianul care mi-a pus prima data un sari a procedat altfel, nu-i nimic, s-a mers cam pe aceeasi idee. Cu ocazia asta ma si cunoasteti – cu siguranta e prima poza pe care o pun pe blog :). Stiu ca femeile get beget din India nu poarta adidasi si tricou, da’ ce sa facem, cand conduc prefer incaltaminte comoda.

Am impresia ca sari-ul asta imi pune inca 20 de kile pe langa cele pe care le am, deci am rasuflat usurata cand l-am dat jos 🙂 – glumesc – chiar imi place ideea si sper ca o sa am cat de curand unul.
Dupa o pauza de 30 de minute in care eu mi-am luat ceva rrrrrece au urmat dansuri si un moment muzical. Dansurile mi-au placut tare mult, cel putin una dintre fete era atat de expresiva si executa atat de frumos miscarile – cum rar mi-a fost dat sa vad. Ea e (pacat ca n-au spus macar numele):

 Toate au avut farmecul lor si le-am privit fascinata, ce mai.

 

Si domnii:

Mi-ar fi placut daca explicau ce tipuri de dansuri sunt, cum se cheama, cand au loc, ce reprezinta unele miscari, daca sunt montate pe o poveste.
Ca sa concluzionez, am avut parte de cateva ore foarte placute in soarele caldut de toamna. O zi de toamna superba, impletita cu lucruri noi. O atmosfera linistita, calma, prietenoasa. Mi-a placut tare mult. Daca nu ati apucat sa mergeti ieri sau astazi, maine este ultima zi. Felicitari organizatorilor!