Camera cu pisici este alcatuita din pisici – bineinteles – si oameni cu suflet mare care se ocupa cu plasarea/gasirea unor familii serioase, responsabile, pentru pisici de toate culorile si varstele. Majoritatea dintre ele sunt saracutele luate de pe strada sau de la familii care nu le mai doresc..
Pentru sambata si duminica s-a organizat un eveniment la care am vrut tare mult sa ajung. Am fost sambata si va scriu, pentru ca si duminica pana la ora 19 pisicutele va asteapta in speranta ca isi vor gasi un stapan.
Evenimentul a avut loc in parcul Gradina Icoanei. Am ajuns acolo pe la ora 14 si am gasit pisicute foarte torcaicioase si lipicioase. Erau frumos asezate in custi, cu apa, hrana si nisip si mi-a placut foarte mult ca puteai sa le iei in brate, sa le mangai, sa le iubesti.
Doua dintre pisicutele prezente la eveniment
…asa ca nu am stat deoparte si am luat un puiut in brate
Iubire mare 🙂
M-a frapat cat de lipicioase si cuminti erau. Cred ca DeeDee s-ar fi dat cu capul de cusca si ar fi miorlait de s-ar fi auzit pana la Buzau.
Daca doriti, putei achizitiona cercei delicati:
Asociatia Robi a fost si ea prezenta cu alte pisicute pentru adoptie, dintre care una de o frumusete uimitoare:
Pisicuta aceasta tocmai fusese adusa inapoi la asociatie dupa ce a fost adoptata acum doua luni. Mi-a parut tare rau pentru ea, mai ales ca pentru ele e un stres sa le plimbi de colo colo ca pe mingi..
Cu toate ca n-a fost foarte norocoasa cu prima familie, pisicuta e foarte jucausa si activa
Daca nu puteti lua o pisicuta acasa, puteti face o donatie.
Va puteti alege ceva din cosulet si lasati cati banuti vreti voi – eu mi-am luat o clamita si am lasat o suma in cutiuta.
De asemenea, in acelasi perimetru gasiti si cateva masute cu lucruri handmade, care mai de care mai frumoase. Mi-au placut mult unele dintre ele, dar din pacate erau prea colorate si nu as fi putut sa le folosesc decat in timpul liber. Asa ca am ascultat povestea lor si am mers mai departe.
Brose pline de culoare si veselie
Cutii pentru pixuri, pensule, creioane etc
Pete de culoare
Am vazut pentru prima data tablouri realizate asa si mi-a placut ideea
In final, am trecut pe langa cateva picturi expuse. Am facut mai multe poze, insa pun doar una 🙂 Ca sa le vedeti pe restul, va deplasati! 🙂
Cam asta a fost plimbarea prin parcul Gradina Icoanei. Va reamintesc ca daca vreti sa va ascundeti la umbra copacilor si daca vreti sa vedeti torcaicioase, daca vreti sa adoptati o pisicuta sau pur si simplu vreti sa le duceti ceva bun, gasiti pe toata lumea acolo pana la ora 19. Orice mangaiere va fi apreciata de mustacioase.
Vreau sa ii felicit pe cei care erau acolo, in soare, in caldura insuportabila, pentru inima lor mare.
Daca mergeti, astept sa-mi povestiti cum vi s-a parut!
Am fost ei eu ieri, mi-am luat si eu clame 🙂 am inteles ca din cauza caldurii pisicile vor veni azi de la ora 16.00 acolo
Da, LaLu, de la 16. Am precizat pe FB, aici mi-a scapat. Multumesc de atentionare!
Tot ma laud ca vreau pisica (de fapt as vrea motan), dar imi dau seama ca nu prea am loc pentru el, camera mea e cam mica 🙁
Oricum, daca o sa fac pasul, cu siguranta o sa-mi iau un tigrisor de ala cum ai luat tu in brate. nu tin deloc la rasa, important e sa fie compatibil cu mine 😉
Asa e, Alina, ambalajul e mai putin important. 🙂
AM uitat sa precizez un lucru: orice camera, oricat de mica ar fi ea, e mai buna decat o noapte in frig, in ploaie..
Ce eveniment frumos. Din punctul meu de vedere, ar trebui sa se difuzeze la tv mesajul "adoptati un catel sau o pisica" la fel de des cum o fac si cu cel despre consumul de sare, zahar sau grasimi. 🙂
Da, Ruxandra, ar fi frumos ca oamenii sa adopte animale. Chiar daca implica noi costuri si griji, nimic nu se compara cu blanita calda care se aseaza langa tine – fie catel, pisica ..
ce scumpici mustaciosii
cand faci un pas intr-adevar trebuie sa ti-l asumi. Sincera sa fiu nu sunt in stare sa am grija de un animal de companie, cat mi-ar spune lumea ce satisfactii iti aduc si ca te descurci pana la urma.
nu vreau sa il chinui, daca nu pot sa am grija de el, asa cum ii este rasa, stilul de viata sincer spun mai bine nu fac acest lucru.
spun sincer, desi unii vaii in sus vaii in jos si cand e, cum ai dat si exemplu il abandoneaza, il aduc inapoi sau ii dau drumul pe strada sau chiar puii lor, dar sunt iubitori de animale. iertati-mi aciditatea, dar sunt ingrozita ca, sunt unii iubitori de animale care fac rau acestora.
foarte frumoase toate lucrurile hand-made. Mult talent si daruire
weekend frumos
Anca, te poti implica in gazduri temporare, pana cand li se gasesc casute. Mi-ar placea foarte mult sa fac asta, dar eu plec dimineata si vin seara.. cum ajung, sare DeeDee pe mine. Nu cred ca as avea timp..
Poate ca se vor mai aseza lucrurile la mine si o sa imi permit sa ajut macar asa.
foarte frumos…. "mustacioasele"chiar merita un camin si stapani care sa le iubeasca si sa le ingrijeasca asa cum merita. un animalutz e mai devotat decat poate fi vreodata un om si este un prieten fidel si de nadejde 🙂
Ce eveniment frumos si util pentru torcacioase. Chiar ca sunt de laudat organizatorii avand in vedere ca acest weekend a fost cel mai canicular din toata vara….
Din pacate putini sunt cei care se gandesc sa adopte, majoritatea isi iau un animal(de obicei de rasa) doar pentru ca au impresia ca sunt o jucarie sau ceva de genul, iar atunci cand se plictisesc ii abandoneaza. Cunosc o multime de cazuri si mi se rupe sufletul.
Eu stau la casa si am 12 caini, iar asta datorita unor oameni 'buni' care s-au gandit ca la mine e crescatorie si mi-au aruncat peste poarta o punga cu 4 puiuti(de parca nu aveam destui). Nu ne-a tinut inima(pe mine si pe parinti) sa ii ducem peste drum printre blocuri si am hotarat sa ii crestem pana ce se vor descurca singuri, dupa care sa ii ducem undeva la tara. Desigur ca au crescut, au deja 3 luni de cand i-am gasit si bineinteles ca nu i-a vrut nimeni. Sa-i abandonam pe camp? Sa-i otravim? Sa-i lasam in curtea altuia asa cum au facut cei sau cel care i-a lasat la noi? Nu ma lasa sufletul. Chiar daca sunt multi, curtea e indeajuns de mare pentru toti. Desigur ii vom castra ca sa nu se inmulteasca. Decat in strada, flamanzi, haituiti si schingiuiti de oameni, mai bine ii stiu in siguranta la mine in curte.
Nu vreau sa fiu laudata pentru fapta mea, a noastra, ci doar sa luati exemplu, voi cei care stati la casa. Pentru ca, asa cum a spus odata tata, daca fiecare om care sta la casa ar adopta minim 3 caini, n-ar mai fi nici unul pe strada. Daca i-ar castra nu s-ar mai inmulti, iar daca ar avea un adapost si ceva de mancare n-ar mai ataca oamenii.
Tot respectul meu pentru iubitorii de animale si pentru astfel de organizatii!
O zi frumoasa! :*
Lore, nu stiu cum de nu am vazut mesajul tau. Sau poate l-am vazut, dar nu am stiut sa raspund la ceea ce ai scris atunci.
Nu vreau sa imi imaginez cat costa sa ii intretii – atat din punct de vedere material, cat si fizic – tot ce pot sa spun este ca va doresc ca recuostinta si bucuria lor sa va fie trasformata in bucurii si sanatate.