Daca tot v-am vorbit intr-o postare anterioara despre Tenerife si am vazut ca va incanta locatia :), am decis sa continui povestea excursiei mele acolo. Mai ales ca ziua despre care va voi vorbi astazi este una emblematica in sufletul meu in ceea ce priveste insula.
Desi este o insula, asa cum spuneam, si majoritatea turistilor merg acolo pentru a lenevi la soare, noi am fost invitati intr-o excursie mai speciala, in munti. Mai exact, am plecat spre vulcanul adormit, Teide, aflat in Parcul National Teide, in La Orotava.
Teide are o inaltime de 3718 deasupra nivelului marii si este cel mai inalt varf din Spania si din toate insulele din Oceanul Atlantic. El este al treilea vulcan ca marime de pe pamant (din punct de vedere al inaltimii si masei), dupa vulcanii Mauna Loa si Mauna Kea situati in insula Hawaii.
Drumul catre el l-am facut atat cu autocarul, cat si pe jos, prin padure. Aveti nevoie de pantofi sport, putina conditie fizica si de muuuulta apa – caldura este insuportabila la orele amiezii si cel mai bine ar fi sa va adapostiti la umbra, cu rezerve de apa.
Vulcanul e departe, in zare
Pe masura ce urcam, flora si fauna se schimba. Daca la baza, la altitudine joasa gasim conifere si verde, ei bine, odata cu cresterea altitudinii, totul incepe sa fie uscat si arid.
Ajungem in sfarsit in punctul final al calatoriei noastre. Bineinteles ca nu aveam de gand sa escaladam Teide, pentru ca nu aveam in niciun caz conditia fizica necesara sau dorinta de a face asta, asa ca ne-am oprit pe un platou, de unde am putut sa admiram privelistea. Este incredibila – trebuie sa ma credeti pe cuvant! Stanci modelate de vant in mii de ani, ramasite ale vulcanului care se pare ca a erupt prima oara acum 150.000 de ani. Si noi suntem mici-mici..
Faimoasa Roque Chinchado. Oare cata stabilitate are de n-a reusit timpul s-o doboare?
In acest loc este amenajat si un muzeu. Intrarea este gratuita si de cum pasim inauntru intram intr-o atmosfera deosebita; de fapt, pasim pe punti de sticla care iti lasa impresia ca sub tine e lava care arrrrrrde!
Mi-a placut tare mult sala in care rula un filmulet despre Teide. Cum s-a format, cand, cum erupe, ce este un vulcan – timp de aproximativ 15 minute esti efectiv fermecat.
Dupa vizionarea filmului ne continuam drumul prin muzeu. Gasim si o reptila uriasa :). De fapt, soparlele acestea, Gallotia Galloti pe numele lor, sunt inofensive si le veti vedea peste tot pe insula.
La iesire ne-am asezat pe pietre si soparlele au venit curioase. Am incercat, din joaca, sa le dam cate ceva si s-au adunat multe in jurul nostru.
Mai adu, mai ai?
Din cate am inteles, se poate urca mai mult cu un teleferic, insa noi nu am avut timpul necesar. De asemenea, in zona se gaseste un hotel pentru cei care vor sa se bucure mai mult de peisaj si de clima specifica. Daca va plac traseele montane si/sau ciclismul aveti cu siguranta ce face in zona!
A fost o zi surprinzator de frumoasa. Teide si peisajul sunt minunate, merita sa vizitati acest parc natural!
Citeşte şi:
Turist in Spania, Tenerife: 1. Mare, soare si plaje
Turist in Spania, Tenerife: 2. Spre Teide, vulcanul adormit
Turist in Spania, Tenerife: 3. Romeria – una gran fiesta!
Turist in Spania, Tenerife: 4. Alte activitati in Tenerife
Foarte frumos locul !
Larisa, merita vizitat!
Intotdeauna citesc cu mare drag impresiile de calatorie,fie in reviste,fie pe bloguri.Eu neavand pana acum sansa sa calatoresc in locatii atat de exotice si impresionante,parerile celor care s-au bucurat de asta,ma ajuta sa visez cu ochii deschisi la o mini-vacanta.Foarte frumos articolul 🙂
Nelida, iti multumesc mult pentru apreciere!
E incredibil, daca aveati timpul necesar v-ar fi placut sa ajungeti sus! Vederea e fantastica.
Poate data viitoare 🙂
Ce frumos!
🙂 asa e!
Foarte interesanta si calatoria de astazi, cu stancile deosebite si in muzeu – imaginile cu lava de sub picioare 🙂 Pupici:*
Daaa, foarte frumos si creativ facut totul!
ce decor interesant :).
ti-ai facut si un mic prieten mancacios :)).
Am adunat toata gloata acolo in jurul biscuitelui :)) am facut sezatoare cu soparle 😀
Foarte frumos peisajul, insa am o problema cu reptilele oricat de micute ar fi:( ma panichez tare cand le vad:-s
Carmen, e ceva din copilarie probabil?
Pare interesanta aceasta locatie, mi-ar placea sa ajung la muzeu 🙂
Iti doresc sa ajungi, Carla, e foarte frumos.
Minunate poze, zici ca este ireal acest loc.