Turist în Macedonia. Ohrid

Hotărârea noastră de a ne petrece vacanța din august în Macedonia a fost luată cu vreo câteva zile înainte de plecare. Asta pentru că tot discutam despre mers pe Cheile Nerei, la lacul Bei, la cascada Bigăr… traseu pe care l-am mai făcut acum câțiva ani. Însă acum ne doream să o ducem și pe fetița noastră – mi se par locuri incredibil de frumoase, pe care copiii ar trebui să le vadă.

Numai că… ne-am sucit 180 de grade și am stabilit: mergem în Macedonia și în Albania, gata. Și eventual la întoarcere revenim pe la Oravița și uite-așa, împușcăm și iepurele cu cheile Nerei. Veți vedea că socoteala de acasă nu s-a potrivitcu cea din târg – și asta, din mai multe motive.

Dar să pornim ușurel la drum spre Macedonia…

Prin Bulgaria către Ohrid, Macedonia

Am plecat din București la ora 6 dimineața, cu destinația Ohrid, Macedonia. Am hotărât să mergem direct, să stăm o seară și să continuăm spre Albania. Am urmat cea mai rapidă variantă afișată de google maps. Am ieșit din țară pe la Ruse (în maximum 15 minute de stat în vamă) și am continuat drumul spre Sofia. Vinieta de Bulgaria am plătit-o online. Am oprit de câteva ori pentru a mânca și a ne întinde un pic, dar căldura absolut insuportabilă și mizeria de pe marginea dumului ne-au convins să revenim în mașină cât mai repede.

La 14.30 intram în Macedonia (nici aici nu am așteptat la vamă), iar primul oraș în care am ajuns a fost Kriva Palanka.

Drumurile din Macedonia…

…se plătesc în anumite puncte de toll. Pentru că nu am schimbat bani în primul oraș, inițial am plătit taxa aferentă în euro (câte 1 euro pe tronson), dar mai apoi am realizat că putem plăti și cu cardul (Revolut în acest caz) câte 30 sau 40 de denari.

În momentul în care am fost noi, cursul pentru 1 euro era de 61 denari macedoneni. Așadar, la fiecare plată în denari VS euro economiseam câte 20 de denari.

Pentru că îmi doream să văd măcar din fuga mașinii Skopje, capitala Macedoniei de Nord, am tranzitat-o. Până acolo am plătit de vreo 8 ori autostrada (2 euri, restul denari). Drumul foarte bun, fără incidente.

Cumva, Skopje mi-a amintit de un Chișinău mai modern, dat fiind faptul că am zărit și mall-uri destul de mari și clădiri moderne, care răsăreau printre blocurile masive. N-am oprit, pentru că destinația noastră era Ohrid! Pe măsură ce ne-am apropiat, drumul a început să fie mai aglomerat, așa că am ajuns în jur de ora 18 la cazarea inițială. Care… nu prea ne-a convenit, așa că am mers în căutarea alteia. Aveam și cortul la noi pentru orice situație de urgență care ar fi apărut, dar după un drum atât de lung îmi doream o cazare unde să pot face un duș. Și să dorm într-un pat… Am găsit o vilă umbrită de arbuști de kiwi de-a lungul lacului Ohrid, în zona Kalishta, după ce am tranzitat Struga.

Am admirat apusul soarelui în lac, am mâncat (în zonă sunt multe restaurante, dar nu pot să spun că m-am dat în vânt după ce au oferit), ne-am plimbat un pic prin parcul de distracții din Struga și… somn de voie.

Turist în Orhrid, Macedonia de Nord

Orașul Ohrid – mă refer aici la centrul vechi – respiră istorie prin fiecare piatră, prin fiecare clădire, așa că este musai de vizitat cătinel. Se pare că în Ohrid existau în trecut nu mai puțin de 365 de biserici, câte una pentru fiecare zi a anului. Orașul și lacul fac parte din patrimoniul monial Unesco și sunt cele mai vizitate din întreaga Macedonie de Nord. Vorbeam cu un localnic și ne spunea că Ohridul este “litoralul” lor.

Ce poți vizita în Ohrid:

Centrul vechi. Aici se află cetatea (datată din 1800), care îți oferă o panoramă 360 asupra întregului oraș, și care ale cărei ziduri se spune că au 3 km. Lacul se vede absolut minunat de aici. Biletele se achiziționează din partea dreaptă, de cum intri pe porțile cetății.
Preț bilet: 150 denari
Biserica Sfânta Sofia.
Biserica Sfântul Jovan Kaneo
Vechiul bazar
Biserica Sf. Pantelimon
Portul
De fapt, tot Ohridul este un muzeu.

După ce ne-am plimbat prin centrul vechi, am ajuns pe străduțele pietonale pline de turiști și cafenele. Aici am mâncat, am schimbat euro în denari, ca să avem și cash, și am mers ușor spre lac. Am găsit un loc numai bun de bălăceală și ne-am distrat acolo. Prețul unui șezlong a fost de 200 denari.

Zona este foarte animată, aveți ce face. Pe lângă terase și restaurante, plimbări cu barca pe lac și zone de relaxare, găsiți zeci de patiserii locale (pekara) de unde puteți lua burek cu diverse umpluturi și tot felul de covrigi și aluaturi. Supermarketuri, magazine cu suveniruri, zeci de magneți – găsiți tot ce vă trebuie în această zonă.

Apropo de suveniruri, aici găsiți perle de Ohrid, care nu cresc in scoici, ci sunt făcute din cochilia scoicii. Mai apoi sunt șlefuite și lăcuite cu o substanță despre care nimeni nu știe cum se numește sau cum este obținută la rândul ei. Din păcate, eu am amânat să iau și ne-am îndepărat. Am rămas cu gândul la perele de Ohrid…

Cu siguranță sunt necesare 3, poate chiar 4 zile pentru a vedea mai bine Ohridul, însă noi am decis că este suficient cât am stat, așa că a treia zi după micul dejun am plecat mai departe.

Dacă nu ați reușit să cumpărați cartelă telefonică (noi am cumpărat în Albania), găsiți wifi la terase. Cât beți o cafea puteți cere parola.

În drum spre ultima noapte de cazare din Macedonia am mers la un restaurant cu specific tradițional, Utarna Terrace. Google maps ne-a jucat din nou feste și ne-a băgat pe un drum destul de accidentat, însă fiind cu mașină înaltă, am înaintat mai greu, dar am făcut-o. Dacă mergeți – și vă sfătuiesc să o faceți, atmosfera este foarte frumoasă la Utarna și acolo ni s-a servit cea mai bună masă cu specific macedonean, uitați-vă bine pe gps și alegeți drumul asfaltat.

Masa pe care o vedeți în reel a costat 1020 denari, însă și i-a meritat cu vârf și îndesat. Pe lângă mâncarea foarte bună, de la Utarna am putut lua bunătăți făcute de ei, așa că eu am ales câteva borcane dulceață de kiwi (200 denari/bucată). Dacă aveți copii, au și două leagăne și loc suficient de alergat. Chiar e foarte frumos locul, e singurul pe care l-aș recomanda în materie de servit masa.

Ce limbă se vorbește în Macedonia?

Pe primul loc este macedoneana, însă nu într-un procent covârșitor. Dimpotrivă: limba albaneză este și ea prezentă, vorbindu-se în nord vest și sud vestul țării. Pentru mine a fost o surpriză să aflu că mă pot descurca și cu bruma de turcă pe care o (mai) știu. De exemplu, numeralele și alte propoziții scurte m-au ajutat să pot purta un dialog decent.