In sfarsit, suntem in Zimbabwe, in oraselul Victoria Falls. Incepusem sa va povestesc despre activitatile disponibile aici in postarea anterioara.

Noi am ales sa facem Elephant safari 140$ si Sunset Cruise 45$. Toate preturile sunt pe persoana.

Prima a inceput dimineata, la 6.30 am plecat catre elefanti. In preturile activitatilor sunt incluse si transporturile catre si dinspre locatii. Dupa o scurta prezentare a echipei care ne asista si semnarea unor hartii, vin elefantii nostri!! Daca in Tanzania i-am vazut fara a avea posibilitatea contactului, ei bine, acum puteam sa i atingem :-). Eram exxxxtrem de curioasa, oare cum e pielea lor? Ce simt cand pun mana pe ei?

In total au fost patru elefanti, fiecare ducand cate doua persoane si un ghid care ne a povestit o multime de lucruri despre giganti. Noi am urcat pe Lundi, o femela care a ascultat comanda “sit” si a ingenuncheat pentru a putea urca; se pare ca era singura dintre cei patru care nu suporta sa “se parcheze” la rampa.

Calatoria a durat cam 45 minute, timp in care elefantica Lundi a mers leeenesa, oprindu-se mereu, cautand ceva sa manance. Stiati ca elefantii mananca si crengile pomilor? Eu credeam ca le plac doar frunzele.Pielea elefanticii e usor cauciucata, ferma. Trompa mi s-a parut taaare ciudata la atingere; as compara o cu un sarpe paros. Nu e prea frumoasa asemanarea, nu? Nici atingerea 🙂

Ce trompa ai!!

Dupa plimbare, fiecare si-a hranit elefantul. Apoi a urmat un scurt program de acrobatii elefantesti, dupa care Lundi si ceilalti trei elefanti ne-au salutat cu trompele :). Turul nostru includea si mic dejun, asa ca am mers sa il servim. Intre timp a fost rulata filmarea safariului; daca vrei, o poti achizitiona pentru 40$.

Mi-a placut mult aceasta experienta, va recomand sa mergeti intr o plimbare cu elefantul daca aveti ocazia.

A doua activitate a fost Sunset cruise. Asta a insemnat o plimbare de vreo doua ore pe raul Zambezi, cu snackuri si bauturi incluse. Mancarea – cateva feluri de aperitive – n-a fost tocmai pe gustul meu, dar chinezii au golit platourile :-).

In timpul croazierei pe Zambezi am zarit un crocodil si muuuulte capuri curioase….

Ati ghicit! Sunt hipopotami 🙂

A fost o plimbare placuta, dar cu multe comentarii siropoase (ca doar e apusul) si cu o faza care nu mi a placut la final: unul dintre baieti a venit cu o cutie pentru bacsis si a asteptat ochi in ochi cu turistii ca fiecare sa puna cate ceva. Eh, in orice caz, nu e ceva must do, dar..

In restul timpului din Victoria Falls am umblat prin tot orasul, am stat la terase si… Si… Ce am mai facut? Mai stiti pentru ce am venit in Zimbabwe? Pentru cascada Victoria, evident!

Asa ca am alocat o zi intreaga pentru a o vizita. Cu dorinta de a vedea curcubeul. Te rooog, cascada, sa ai curcubeu azi!

Voi incepe cu cateva informatii luate de pe Wiki despre cascada Victoria:

Cascada Victoria se găsește pe cursul fluviului african Zambezi, la granița dintre Zimbabwe și Zambia, între orașele Victoria Falls și Livingstone, fiind declarată în 1989 de UNESCO monument al naturii. Este una dintre cele mai înalte cascade din lume (cea mai înalta fiind Cascada Angel – Venezuela).

Primul european care ajunge la cascadă, la 16 noiembrie 1855, a fost scoțianul David Livingstone, misionar și cercetător al Africii, numind-o „Victoria” în cinstea reginei Victoria a Angliei. După convingerea sa fluviul Zambezi era „calea Domnului” pentru creștinarea necredincioșilor din Africa de Sud.

Băștinașii Kolo numesc cascada Mosi-oa-Tunya = „Fumul tunător” – de la ceața provenită din pulverizarea apei care se înalță până la 30 de m peste apă și este vizibilă de la o distanță de 30 km. Cascada este situată pe cursul fluviului Zambezi, apele acestuia căzând în cataracte de la o înălțime de 110 m. Lățimea maximă a cascadei este de 1.708 m, iar debitul de 170 – 10.000 m³/s. Această variație mare a debitului de apă se datorează anotimpului secetos (septembrie și octombrie) respectiv ploios (februarie și martie).

Existența și dezvoltarea pădurii ecuatoriale din regiune este datorită aburilor de apă produși continuu de cascadă.

Parcul național “Mosi-Oa-Tunya”, unde se află cascada, se întinde pe o suprafață de 68,6 km² și este pus sub protecție din anul 1934, devenind parc zoologic în anul 1972. Parcul este situat amonte de cascadă; el dispune de drumuri amenajate și o faună și floră bogată.

Perioada mai-august este relativ răcoroasă și uscată, devenind fierbinte din septembrie până în noiembrie și decembrie, când începe sezonul ploios, și continuând până în aprilie. Durata sezonului ploios și cantitatea de precipitații variază între nord și sud. Cantitatea de precipitații care, în nord, atinge circa 1500 mm, se dublează în sud.

Ceea ce inseamna ca in cele doua anotimpuri cascada arata diferit datorita debitului raului Zambezi. De asemenea, fiecarui sezon ii corespund anumite activitati. Nu veti putea face de exemplu “Under the spray tour” in sezonul secetos, pentru ca sunt mult prea putine picaturi de apa care se ridica la caderea apei si experienta nu ar fi aceeasi. Dar puteti inota in Devil’s pool, situat fixxx pe marginea cascadei. Evident, in sezonul ploios curentul va fi prea puternic pentru aceasta activitate. Citisem pe Internet ca ai neaparat nevoie de umbrela si pelerina de ploaie daca vizitezi cascada, insa noua nu ne au fost necesare pentru ca, ati ghicit, noi am fost in luna august, ceea ce e parte din sezonul secetos.

Intrarea in parc costa 20$ / persoana si aici veti putea plati cu cardul (unul dintre putinele locuri). Parcul este destul de mare, insa turistii au un traseu de 2 km cred de-a lungul cascadei. Am inceput din stanga unde am vazut un curcubeu destul de slab conturat. Dar mi-a fost atat de drag de el!

Peste tot maimutici care scormonesc in gunoaie

Din Zimbabwe vad Zambia! 🙂

Dupa ce l-am admirat, am continuat drumul de a lungul acestei minuni naturale pana la Main Fall. Acolo.. Acolo mi s-a taiat respiratia. Nu stiu cum sa va explic sunetul apei produs la cadere, stropii de apa care se ridicau pana la noi, udandu-ne.. Nimeni si nimic nu poate sta in calea raului Zambezi. E hotarat, curge, curge.. Si se sparge de pietrele de jos.

E coplesitoarea imaginea.

Am scos steagul la inaintare, am facut poze cu el – pai da, oriunde as fi, am cele trei culori cu mine. Am atras destul de mult atentia – multi ne-au intrebat al carei tari e steagul si chiar am facut poze cu ei :). A fost o mare mandrie pentru mine sa ma plimb prin parcul national Victoria Falls cu steagul Romaniei pe spate.

Devil’s Pool – daca va incordati privirile, veti vedea si curajosii care stau fix in buza cascadei. Mi-am facut douaj’ de cruci pentru sanatatea si siguranta lor cand i-am vazut

Dupa ce am admirat cascada, am mers glont catre o cafenea localizata la intrarea in parc. Preturi extrem de bune, mai mici decat cele din oras (mira-m-as, avand in vedere ca era localizata in punctul turistic cel mai fierbinte). Am servit wrap cu carne de crocodil si o bagheta cu pui, pe numele ei de prezentare baguette with poached chicken, coriander and lime mayonesse, celery and pecan nuts.

Dupa masa am mai mers o data la cascada, pentru a ne lua ramas bun. Numai ca Victoria ne astepta cu o maaaare surpriza: cu un curcubeu dublu!! Vazusem dimineata un curcubeu, v-am povestit, insa acesta a fost uimitor de frumos. Efectiv, privelistea te lasa fara cuvinte. Iubesc curcubeul si in combinatia cu cascada… A oferit vizitatorilor o imagine pe care n-o vor uita prea repede.

Am incheiat astfel ziua, minunandu ma de aceasta frumusete. S-a meritat fiecare secunda din autocar, fiecare grad peste 30 si fiecare fir de praf din par si din ochi!

V-am povestit despre cascada Victoria, despre elefanti si despre croaziera pe Zambezi, ceea ce inseamna ca zilele alocate Zimbabwe-ului s-au scurs.

A doua zi plecam inapoi in Zambia!